VIATA CA O LUPTA NESFARSITA. STUDIU PRACTIC DIN CARTEA IOSUA

Nu mai e un secret ca traim o viata crestina ca faina vaduvei din Sarepta. Pe fund de oala. Lipsa de resurse si idei, lipsa unei viziuni luminoase naste rahitici spiritual, ce au ca perspectiva o pestera in care un Obadia cu chip angelic le aduce zilnic o bucata de paine, in timp ce corbii lui Ilie rad pana li se albesc ciocurile.

Nu e usor sa te invarti patruzeci de ani in cerc. Nu e usor sa traiesti cu amintirea unui Egipt in care castravetii erau desert si cu speranta unui Canaan fabricat de o imaginatie arsa de soare, cu struguri mari cat uriasii aferenti. Intreaga experienta a Exodului e o lectie cu obiecte pe care Dumnezeu o foloseste pentru a ne invata nu numai ce e mantuirea, ci si ce inseamna o viata victorioasa, abundenta, plina, nu fara infrangeri, ci fara vaicareli, nu fara ispite, ci fara cedari facile de teritorii.

CUPRINS

Prefata 7
Putina geografie spirituala in loc de introducere.. 9
Dincolo de granita 17
Rahav - de la felinarul rosu la funia caramizie.. 27
Sa trecem Iordanul 35
Ziua de dinaintea luptei 43
Caderea zidurilor 51
Acan - pacatul care distruge si pe altii 59
Painea cu mucegai 67
Nu va apune soarele 77
Pana la capat 87
Mai bine un caine viu 95
A doua oprire 103
Cetatile de scapare 113
Luptele ce nu ar trebui luptate 121
Biruitori pana la capat 129

Prefata

Cartea aceasta trebuia sa fie o carte pe care sa o scrii usor, dar nu a fost asa. Aveam o afinitate reala fata de subiect ce avea personaje conturate, taioase, continea adrenalina, studiasem suficient si mai ales tinusem predici in biserica din memoriile generalului Iosua.
Imi iesisem insa din ritm.
Lucrurile pe care nu le faci zilnic tin sa se departeze pe nesimtite de verbul „trebuie". Am inceput sa lenevesc si sa-mi gasesc scuze, ce ma faceau sa torc ca o pisica in poala unei batrane bogate si singure.
A venit virusul si ne-a obligat sa stam mai mult prin casa si astfel ca o situatie generata din exterior m-a obligat sa termin ce incepusem cu trei ani inainte.
Multumesc Cerului pentru toate felurile subtile de a ne obliga sa avem principii ce sa tina mai mult de trei zile.
Sunt multumitor familiei ce ma incurajeaza, celor de la Ciresarii ce pun visul in conturul realitatii.
Multumesc bisericii ce mi-a oferit in ultimii cinci ani linistea necesara sa pot scrie nu numai predica. O biserica dinamica, voioasa, pocaita si jertfitoare de care sunt tare mandru. O biserica ce se gaseste geografic in Beius si in Londra, dar spiritual are ramificatii in toata lumea datorita internetului folosit responsabil.
Bisericii si slujitorilor dedicati le dedic aceasta carte...

-- Vladimir Pustan, Iunie 2020